Jonathan, o broască țestoasă uriașă Aldabra, este cel mai vechi animal terestru cunoscut, având o vârstă estimată la aproximativ 194 de ani. Longevitatea sa remarcabilă este posibil să se datoreze unei combinații de trăsături genetice și capacității de a menține funcțiile celulare esențiale într-o stare mai „tinerască”, conform descoperirilor recente ale oamenilor de știință.
Istoricul lui Jonathan
Țestoasa a fost adusă pe insula Sfânta Elena în anul 1882, provenind probabil din Atolul Aldabra sau din Insulele Seychelles Granitice. Deși țestoasele Aldabra pot trăi peste 100 de ani, Jonathan a depășit cu mult această limită. Acum, acesta locuiește într-un țarc de la Plantation House, reședința guvernatorului, scrie Reuters.
„Deși s-a spus că alte țestoase din Aldabra au trăit la fel de mult ca Jonathan, el are cele mai multe dovezi documentare care îi susțin vârsta”, a afirmat Benjamin Vaisvil, cercetător asociat cu organizația Kallel și coautor al unui studiu recent publicat în revista Science Advances.
Cercetătorii s-au aprofundat în analiza genomului lui Jonathan, examinând epigenomul său, adică markerii chimici care reglează activitatea genelor. Aceștia au descoperit modificări în genomul lui Jonathan în căile metabolice legate de longevitate, cum ar fi repararea ADN-ului, funcția mitocondrială și reglarea insulinei.
Descoperiri științifice
Mitocondriile, considerate „centralele energetice” ale celulelor, sunt esențiale pentru producerea de energie. De asemenea, insulina joacă un rol important în menținerea nivelului de zahăr din sânge, iar telomerii protejează cromozomii, ce conțin informația genetică. Oamenii de știință au comparat epigenomul lui Jonathan cu cel al altor țestoase Aldabra, de diferite vârste, pentru a înțelege mai bine longevitatea sa.
„Am comparat genomul cu o carte de gătit și epigenomul cu notițele de pe margini”, a explicat Vaisvil, subliniind complexitatea proceselor biochimice implicate. Majoritatea notelor din „cartea de gătit” a lui Jonathan par foarte vechi, dar în anumite regiuni, entropia metilării a fost mai mică decât la celelalte țestoase, indicând o mai bună conservare a genelor legate de longevitate.
Cercetătorii au identificat un număr de 287 de gene cu variante unice în cazul lui Jonathan, inclusiv unele implicate în suprimarea tumorilor și repararea ADN-ului. De asemenea, țestoasa are copii suplimentare ale unei gene care ajută la eliminarea celulelor îmbătrânite și canceroase.
Viața lui Jonathan astăzi
În tinerețe, Jonathan era cunoscut pentru comportamentele sale jucăușe, dar în prezent, din cauza cataractei, este aproape orb. Medicii veterinari, inclusiv Joe Hollins, coautor al studiului, îl descriu ca fiind „un uriaș blând”. Determinarea vârstei exacte a țestoaselor uriașe este complicată de lipsa înregistrărilor istorice precise.
„Nu putem afirma cu certitudine că ceea ce am descoperit este motivul longevității sale”, a declarat Vaisvil, subliniind complexitatea factorilor care contribuie la durata de viață a acestora. Jonathan beneficiază de un mediu controlat pe insula tropicală, având o dietă optimă supervizată de specialiști.
Rezultatele studiului sugerează că anumite mecanisme ale îmbătrânirii ar putea fi comune între specii, având în vedere similitudinile cu studiile asupra altor persoane cu longevitate excepțională. De exemplu, un studiu recent asupra unei femei de 117 ani a evidențiat o funcție mitocondrială foarte eficientă, similară cu cele observate la Jonathan.
În ciuda vârstei sale, Jonathan are un apetit remarcabil. „Știu că mă recunoaște, îmi cunoaște vocea și modul în care îl ating, și este clar că nu este vorba de dragoste din partea lui, ci de anticiparea unui festin”, a afirmat Hollins. Acesta a subliniat că Jonathan a devenit un simbol al rezilienței și longevității, fiind martor la evenimente istorice majore de-a lungul existenței sale.
Sursa articol: https://hotnews.ro/legatura-dintre-o-broasca-testoasa-uriasa-de-194-de-ani-cel-mai-batran-animal-din-lume-si-secretul-longevitatii-ce-au-descoperit-cercetatorii-2370113
Sursa foto: Kevstan / Wikimedia Commons / CC BY-SA 4.0


