Europa se confruntă cu multiple provocări simultane, inclusiv agresiunea din partea Rusiei, atitudinea ostilă a administrației Trump și creșterea extremei drepte pe teritoriul său. NATO și Uniunea Europeană, organizații pe care continentul s-a bazat istoric, se dovedesc a fi insuficient pregătite pentru a face față unei combinații atât de complexe de amenințări.
Deși NATO dispune de forțe militare, dependența de sprijinul Statelor Unite, care nu mai este garantat, ridică semne de întrebare. Uniunea Europeană are intenția de a acționa, dar se confruntă cu lentoare, diviziuni interne și este construită pentru a funcționa în perioade de calm.
Aceasta este analiza realizată de politologul Nathalie Tocci, fost consilier al șefilor diplomației europene, într-un articol publicat de The Guardian. Tocci afirmă că propunerile recente ale Ursulei von der Leyen sunt promițătoare, dar subliniază că ea s-ar putea să nu fie liderul ideal pentru a convinge toate statele membre să colaboreze.
Cele trei amenințări
Prima amenințare provine din partea Rusiei, care testează limitele statelor europene și capacitatea acestora de a reacționa unitar.
A doua amenințare vine dinspre Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump. Președintele american critică constant Europa și a amenințat cu impunerea unor tarife suplimentare dacă Uniunea Europeană îi va oferi Canadei un statut asociat. Aceste amenințări reflectă ostilitatea lui Trump față de proiectul european și generează incertitudini cu privire la angajamentele Washingtonului în cazul unei agresiuni din partea Rusiei.
A treia amenințare provine din interiorul Europei, reprezentată de extrema dreaptă. Tocci subliniază că ascensiunea acesteia amenință democrația liberală, adâncește diviziunile dintre state și sprijină strategiile de divizare ale puterilor ostile.
Succesul Alternativelor pentru Germania la alegerile regionale a determinat-o pe Ursula von der Leyen să admită că unele dintre provocările cu care se confruntă Europa provin din interior.
Ce se întâmplă dacă SUA nu intervin
NATO dispune de structuri și resurse necesare pentru a proteja Europa de amenințările rusești. Totuși, problema apare dacă principalul său membru, Statele Unite, refuză să intervină.
În cazul unei astfel de situații, existența planurilor și capacităților militare ale Alianței ar putea deveni irelevantă. Dacă un atac hibrid ar duce la pierderi în rândul unui stat european, aliații ar putea evita activarea mecanismelor de apărare colectivă din teama că Washingtonul nu va oferi suportul necesar.
Protocolul european de securitate propus de Ursula von der Leyen își propune să acopere această lacună. Acesta ar putea fi activat în cazuri mai grave decât o simplă criză, dar care nu justifică invocarea clauzei de asistență reciprocă din tratatele UE.
Statul afectat ar activa protocolul, iar Consiliul European s-ar reuni de urgență pentru a propune măsuri comune, care ar putea include evacuarea populației, asistență medicală, constituirea de rezerve, protejarea aprovizionării cu energie, sancțiuni economice sau facilitarea mobilizării trupelor și echipamentelor militare.
Mecanismul ar putea fi extins și pentru parteneri din afara UE, cum ar fi Canada, Marea Britanie, Norvegia și Ucraina.
De ce apare Canada în ecuație
În acest context se înscrie și propunerea referitoare la o posibilă asociere a Canadei cu Uniunea Europeană. Detaliile unui astfel de statut nu au fost încă definite, dar scopul este de a facilita colaborarea între statele democratice care nu fac parte din blocurile influențate de Rusia, China sau administrația Trump.
O formulă alternativă de apartenență la UE ar putea fi atractivă și pentru Marea Britanie. O idee similară fusese inițial propusă de Germania pentru Ucraina, dar Kievul a respins-o, considerând-o o formă de integrare inferioară.
Tocci afirmă că Ucraina merită o aderare completă. Totuși, dacă i s-ar oferi rapid un statut asociat substanțial, Kievul ar putea accepta această opțiune ca o etapă intermediară, fără a renunța la obiectivul integrării totale.
Un consiliu de securitate mai restrâns
Implementarea rapidă a noului protocol ar putea fi complicată. Uniunea Europeană are proceduri complexe și ia decizii cu dificultate, iar statele membre sunt adesea divizate.
De aceea, von der Leyen sugerează crearea unui Consiliu European de Securitate. Acesta ar include țările care sunt dispuse și capabile să contribuie efectiv la apărarea continentului, chiar și fără participarea Statelor Unite.
Structura consiliului ar putea include atât state membre ale UE, cât și parteneri precum Canada, Marea Britanie, Ucraina și, eventual, Turcia.
Un grup mai restrâns ar putea lua decizii mai rapid decât Uniunea în ansamblu. Necesitatea unei astfel de structuri va crește, mai ales dacă partidele naționaliste și de extremă dreapta câștigă influență, deoarece obținerea consensului între cele 27 de state va deveni și mai dificilă.
Ideile sunt bune, dar mesagerul creează probleme
Problema fundamentală, scrie Tocci, este că organizațiile multilaterale actuale nu mai sunt adaptate la noua realitate strategică. NATO este în continuare legată de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană se dovedește a fi prea lentă și nu include toate țările esențiale pentru securitatea continentală.
Propunerile Ursulei von der Leyen sunt considerate de Tocci ca fiind necesare și urgente. Totuși, obstacolele ar putea proveni chiar de la președinta Comisiei.
În timpul mandatului său la conducerea executivului european, von der Leyen a fost percepută ca un lider care concentrează puterea și depășește uneori limitele atribuite Comisiei, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul altor oficiali europeni și al mai multor capitale.
Apărarea și securitatea sunt domenii în care guvernele naționale ezită să renunțe la control. Există, așadar, riscul ca statele membre să respingă propuneri benefice nu din cauza conținutului acestora, ci din cauza conflictelor instituționale și neîncrederii în von der Leyen.
În contextul presiunilor externe și interne în creștere, Europa nu își mai permite să piardă timp în disputele interinstituționale, avertizează Nathalie Tocci.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-este-atacata-din-trei-directii-dar-ue-si-nato-nu-sunt-pregatite-sa-o-apere
Sursa foto: Inquam Photos
