Ecografia versus mamografia: de ce nu putem renunța încă la radiații în diagnosticarea cancerului mamar

Săptămâna trecută, o prietenă bună m-a sunat după ce tocmai ieșise de la control. Era ușor confuză și, recunosc, puțin speriată. Medicul îi recomandase să facă și o mamografie, deși tocmai terminase o ecografie mamară care arătase că totul e în regulă.

„Păi dacă ecografia nu a găsit nimic, de ce să mai fac și mamografie? Nu e același lucru?” m-a întrebat ea, și probabil că multe dintre noi ne-am pus aceeași întrebare la un moment dat.

Tehnologii diferite, scopuri complementare

Răspunsul scurt e că nu, ecografia nu poate înlocui complet mamografia, cel puțin nu acum. Dar ca să înțelegem mai bine de ce, hai să vorbim puțin despre cum funcționează fiecare dintre investigațiile astea și ce poate vedea fiecare.

Ecografia folosește unde sonore de înaltă frecvență care pătrund în țesuturi și se întorc înapoi către sondă, creând o imagine în timp real a structurilor interne. E ca atunci când strigi într-o peșteră și auzi ecoul care se întoarce, doar că mult mai sofisticat, evident. Aparatul transformă ecourile astea în imagini pe care medicul le interpretează pe loc.

Mamografia, pe de altă parte, folosește raze X pentru a crea imagini bidimensionale ale sânului. Țesutul mamar e comprimat între două plăci (da, știu, partea asta chiar nu e deloc plăcută) pentru a obține cea mai clară imagine posibilă. Razele X trec prin sân și sunt absorbite diferit de țesuturile normale față de cele anormale, creând un fel de hartă internă a structurii mamare.

Punctele forte ale fiecărei metode

Mamografia excelează în detectarea microcalcificărilor, acele mici depozite de calciu care pot fi primul semn al unui cancer incipient. Particulele astea minuscule, uneori mai mici decât un bob de orez, sunt aproape imposibil de văzut la ecografie. Studiile arată că vreo 50% din cancerele detectate prin screening sunt vizibile inițial doar ca microcalcificări pe mamografie.

În schimb, ecografia e campioana când vine vorba de diferențierea între formațiuni solide și chisturi pline cu lichid. Dacă mamografia arată o zonă suspectă, ecografia poate clarifica rapid dacă e vorba de un chist benign sau de o formațiune solidă care necesită investigații suplimentare. La femeile tinere, cu țesut mamar dens, ecografia poate vedea detalii pe care mamografia le-ar putea rata.

Densitatea mamară schimbă totul

Aici intervine o problemă fascinantă din punct de vedere medical, dar frustrantă pentru paciente. Țesutul mamar dens apare alb pe mamografie, exact la fel ca și tumorile. E ca și cum ai încerca să găsești un fulg de zăpadă într-o furtună. La femeile cu sâni foarte denși, sensibilitatea mamografiei poate scădea cu până la jumătate.

În cazurile astea, ecografia devine un aliat prețios. Studiile recente arată că adăugarea ecografiei la screening-ul mamografic la femeile cu țesut dens poate detecta încă trei-patru cancere la o mie de femei examinate. Poate părea puțin, dar pentru femeile alea face toată diferența din lume.

Limitările care contează

Ecografia are însă limitările ei importante, și aici lucrurile se complică puțin. În primul rând, depinde enorm de experiența și atenția celui care o face. Doi medici diferiți pot interpreta diferit aceeași imagine, sau unul poate rata o zonă problematică dacă nu scanează suficient de atent întreaga regiune. Mamografia oferă o imagine standardizată care poate fi revizuită de mai mulți specialiști, ceea ce e un avantaj clar.

Apoi, ecografia nu poate vizualiza întregul sân dintr-o privire, ca să zic așa. Medicul trebuie să scaneze metodic fiecare zonă, ceea ce înseamnă că există întotdeauna riscul să scape ceva. Mamografia captează tot sânul în câteva imagini standard care pot fi comparate ușor cu examinările anterioare pentru a detecta orice modificare, chiar și cea mai subtilă.

Problema detectării precoce

Cel mai important aspect rămâne detectarea precoce a cancerului, și aici mamografia chiar strălucește. Poate identifica tumori cu până la doi ani înainte ca acestea să devină palpabile. În stadiile incipiente, când șansele de vindecare sunt maxime, multe cancere se prezintă doar ca microcalcificări sau distorsiuni arhitecturale subtile, practic invizibile la ecografie.

Un studiu amplu din Suedia, care a urmărit peste o sută de mii de femei timp de aproape treizeci de ani, a demonstrat că screening-ul mamografic reduce mortalitatea prin cancer mamar cu aproximativ 30%. Niciun studiu similar nu a reușit să demonstreze același beneficiu pentru ecografia folosită singură ca metodă de screening. Asta spune ceva, nu?

Viitorul screening-ului mamar

Tehnologia evoluează constant, și cine știe, poate că într-o zi vom avea metode complet neinvazive și perfect precise. Tomosinteza, sau mamografia 3D, combină deja avantajele mamografiei tradiționale cu o vizualizare tridimensională care reduce suprapunerile țesuturilor. E ca diferența dintre o poză normală și una 3D, vezi mult mai multe detalii.

RMN-ul mamar oferă cea mai mare sensibilitate dintre toate metodele, dar costul și durata examinării îl fac impractical pentru screening-ul de rutină. Plus că stai acolo închisă într-un tub care face zgomot o grămadă de timp, nu e tocmai plăcut.

Ecografia automatizată, care standardizează procesul de scanare și reduce dependența de operator, e o dezvoltare promițătoare. Sistemele moderne pot scana automat întregul sân și genera imagini reproductibile care pot fi interpretate ulterior. Dar nici acestea nu pot detecta microcalcificările cu acuratețea mamografiei, din păcate.

Inteligența artificială în ecuație

Poate cea mai interesantă dezvoltare vine din domeniul inteligenței artificiale, deși știu că sună puțin science fiction. Algoritmii sunt antrenați pe milioane de imagini pentru a detecta anomalii pe care ochiul uman le-ar putea rata. Primele rezultate sunt chiar promițătoare, cu sisteme care egalează sau depășesc performanța radiologilor experimentați în detectarea cancerului pe mamografii.

Pentru ecografie, AI-ul ar putea rezolva problema variabilității între operatori, standardizând interpretarea și semnalând automat zonele suspecte. Dar limitările fizice ale ultrasunetelor în detectarea microcalcificărilor rămân, indiferent cât de deștept e algoritmul.

Abordarea personalizată este cheia

În realitate, întrebarea nu ar trebui să fie dacă ecografia poate înlocui mamografia, ci cum putem folosi cel mai bine ambele metode pentru fiecare femeie în parte. Vârsta, istoricul familial, densitatea mamară, factorii de risc personali… toate astea influențează strategia optimă de screening.

Pentru o femeie de 35 de ani cu țesut mamar foarte dens și istoric familial de cancer mamar, combinația ecografie plus RMN ar putea fi mai utilă decât mamografia standard. Pentru o femeie de 55 de ani cu țesut adipos predominant și fără factori de risc, mamografia anuală poate fi perfect suficientă.

Realitatea din România

În sistemul nostru medical, accesul la investigații moderne variază semnificativ între regiuni, să fim sinceri. Multe femei aleg ecografia pentru că e mai accesibilă, mai ieftină și nu implică radiații. E o alegere pe care o înțeleg perfect, dar care poate avea consecințe pe termen lung.

Cunosc personal cazuri în care cancerul a fost detectat doar la mamografie, după ce ecografiile anterioare nu arătaseră absolut nimic suspect. De aceea, chiar dacă ecografia pare opțiunea mai comodă, nu ar trebui să fie singura investigație pe care o facem, în special după 40 de ani.

Mesajul de final

Tehnologia medicală avansează într-un ritm amețitor, și e foarte posibil ca în următorii zece-douăzeci de ani să avem metode complet noi de detectare a cancerului mamar.

Poate vom folosi analize de sânge care detectează ADN tumoral circulant, sau cine știe, senzori purtabili care monitorizează continuu țesutul mamar. Sună a filme SF acum, dar așa părea și smartphone-ul acum treizeci de ani.

Până atunci însă, trebuie să lucrăm cu ce avem la dispoziție. Și ce avem sunt două tehnologii complementare, fiecare cu punctele ei forte și slabe. Ecografia nu poate înlocui complet mamografia pentru simplul motiv că nu vede tot ce vede mamografia, în special microcalcificările alea care pot fi primul semn al bolii.

Răspunsul pe care i l-am dat prietenei mele a fost simplu: fă-le pe amândouă dacă medicul ți le recomandă. Nu e vorba de a alege între ele, ci de a le folosi împreună pentru cea mai completă imagine posibilă. Sănătatea ta merită această dublă verificare, chiar dacă înseamnă puțin disconfort în plus. Și da, știu că mamografia e neplăcută, dar cancerul e infinit mai neplăcut.

Screening-ul eficient salvează vieți, asta e cert. Și până când tehnologia nu va evolua suficient încât să avem o singură metodă perfectă, combinația rămâne cea mai sigură cale.

Poate părinții noștri au avut mai puține opțiuni, iar copiii noștri vor avea metode mult mai avansate, dar noi trăim în epoca asta de tranziție unde folosirea inteligentă a mai multor tehnologii complementare face diferența între detectarea precoce și ratarea unei șanse cruciale de vindecare.

Așa că da, draga mea prietenă a făcut și mamografia până la urmă. Și mă bucur că a făcut-o, pentru că liniștea pe care ți-o dă un screening complet nu are preț.

Lucian Tabacu
Lucian Tabacu
S-a alăturat presei în anul 2020 si in 2021 a activat în cadrul echipei noastre. Până în prezent, are la activ peste 1700 de articole redactate, dar și sesiuni de monitorizare TV. A absolvit Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. A urmat cursuri în cadrul Multimedia - Radio și Televiziune. A participat la conferințe și interviuri cu personalități cheie din industrie ce a contribuit la aprofundarea cunoștințelor și extinderea rețelei de contacte profesionale !
web design itexclusiv.ro
Postari fresh